OK
X
compartimentaj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. compartimentage)
1.
acțiune
de
compartimentare;
separare
în
entități
închise
și
disjuncte;
rezultat
al
acestei
acțiuni.
dualist, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. dualiste)
1.
I.
referitor
la
dualism,
propriu
dualismului.
2.
care
cuprinde
două
elemente
disjuncte,
opuse
și
complementare.
3.
II.
adept,
teoretician
al
dualismului.
4.
persoană
care
profesează
o
doctrină
dualistă.
5.
(antonim)
monist.
partiție
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr., engl. partition, lat. partitio)
1.
diviziune,
separare.
2.
(mat.)
descompunere
a
unei
mulțimi
într-o
clasă
de
submulțimi
disjuncte
două
câte
două
și
a
căror
reuniune
formează
mulțimea
dată.
3.
(inform.)
zonă
din
memoria
internă
alocată
unei
lucrări
pe
durata
prelucării
sau
unor
componente
ale
sistemului
de
operare.
4.
(lingv.
mat.)
clasificare
a
cuvintelor
după
flexiune,
necesară
atunci
când
se
tratează
partea
de
vorbire,
genul,
clasificarea
tipologică
a
limbilor
etc.