Dictionar

 

hocheist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (hochei + -ist)

1. jucător de hochei (sport de echipă practicat fie pe gheață, fie pe iarbă, folosind o crosă).
 
 

bandy

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. bandy)

1. joc sportiv, asemănător cu hocheiul pe gheață, care se practică cu mingea în loc de puc în țările scandinave, Anglia etc.
 
 
 

cliping

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. clipping)

1. (hochei) aruncarea pe gheață a unui jucător în fața celui care conduce atacul pentru a-l împiedica mențină pucul.