OK
X
negociere
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (negocia)
1.
acțiunea
de
a
negocia.
2.
(pl.)
tratative.
3.
~ri
diplomatice
=
tratative
duse
în
vederea
încheierii
unor
convenții
internaționale.
4.
cumpărare,
vânzare.
amiabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. amiable)
1.
care
se
comportă
ca
un
prieten,
care
arată
prietenie;
înțelegător,
prietenos.
2.
care
acționează
sau
care
se
face
prin
blândețe
și
conciliere;
binevoitor,
conciliator.
3.
(despre
litigii,
conflicte
etc.)
care
se
reglează
în
general
printr-o
tranzacție,
în
afara
oricăror
proceduri
judiciare.
4.
(științe
juridice)
care
este
rezolvat
prin
negociere,
pe
cale
diplomatică.
proxenetism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. proxénétisme)
1.
negocierea
sau
facilitarea
unei
tranzacții
între
un
lucrător
sexual
și
un
client.
2.
actul
de
a
genera
profit
din
activitatea
de
prostituție
a
altora;
ocupația
proxenetului.
3.
(var.)
proxenitism.
trafic
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. trafic)
1.
transport
de
mărfuri
sau
de
persoane
pe
o
anumită
cale
de
comunicație
și
la
un
interval
de
timp
dat.
2.
comerț
ilicit.
3.
~
de
influență
=
negociere
a
trecerii
de
care
se
bucură
cineva
pe
lângă
o
persoană
influentă.
4.
totalitatea
legăturilor
de
telecomunicație
stabilite
într-un
anumit
interval
de
timp,
cu
anumite
mijloace
tehnice
și
în
condiții
date.