Dictionar

paleontologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. paléontologie)

1. știință care studiază viețuitoarele fosile descoperite în sedimentele scoarței terestre.
 

fitopaleontologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. phytopaléontologie)

1. ramură a paleontologiei care reconstituie pe baza resturilor fosile și studiază plantele care au existat în perioadele geologice trecute; paleontologie a plantelor.
 

micopaleontologie

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT mycopalaeontologia
2. FR mycopalaéontolgie
3. EN mycopaleontology
4. DE Mykopaläontologie
5. RU микопaлеонтолоrия
6. HU mikopaleontológia, geológiai idők gombáinak a tanulmányozása
 

micopaleontologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mycopaléontologie)

1. studiu al ciupercilor din timpurile geologice.
 

micropaleontologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. micropaléontologie)

1. ramură a paleontologiei care studiază microfosilele.
 

zoopaleontologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. zoopaléontologie)

1. știință care studiază animalele fosile.
 

acerateriu

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (lat. aceratherium)

1. (paleontologie) gen de mamifere vertebrate, strămoș fosil al rinocerului; mamifer fosil asemănător cu rinocerul.
2. (var.) aceratherium.
 

antropolit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. anthropolithe)

1. (paleontologie) resturi fosile atribuite speciei umane; fosilă umană petrificată.
 

arheopterix

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. archéoptéryx)

1. (paleontologie) animal fosil, capabil de zbor, prevăzut cu pene și dinți, prezentând simultan caracteristicile unei reptile și ale unei păsări; acești dinozauri aviari, cu o lungime mai mică de 60 cm, au trăit în urmă cu aproximativ 150 milioane de ani, la sfârșitul jurasicului, într-un mediu insular, care se află în prezent în Germania.
 

biostratonomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Biostratonomie)

1. parte a paleontologiei care studiază condițiile în care au fost înglobate în depozitele sedimentare fosilele, de-a lungul erelor geologice.
 

dendrolit

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. dendrolithe)

1. (paleontologie) arbore petrificat, fosilizat.
 

dinornis

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. dinornis)

1. (paleontologie) pasăre fosilă alergătoare asemănătoare cu struțul, dar de două ori mai mare, cu ciocul scurt și ascuțit și picioare masive cu trei degete, care a trăit la sfârșitul erei terțiare și ale cărei oase au fost descoperite în Noua Zeelandă; moa.