Dictionar

alchimie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alchimie, lat. alchemia)

1. știință ocultă din evul mediu, care urmărea prefacerea metalelor în aur și argint și aflarea unui leac. („elixirul vieții”)2. subtilitate, analiză subtilă.
 

metamorfoză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. métamorphose)

1. transformare de la o formă la alta.
2. transformare a formei unor animale (insecte, batracieni etc.) în cursul dezvoltării lor ontogenetice.
3. (mit.) prefacere a unei ființe umane, a unei zeități în animal, în plantă, sau într-un lucru.
4. schimbare a înfățișării, a caracterului.
 

proces

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. procès, lat. processus, it. processo)

1. mers, evoluție, desfășurare (a unui fenomen, eveniment etc.).
2. prefacere, transformare progresivă.
3. activitate desfășurată de organele judiciare în legătură cu soluționarea unei cauze.
4. pricină supusă spre soluționare unei instanțe judecătorești.
5. ~ -verbal = act oficial prin care se constată un fapt; redarea în scris a discuțiilor și a hotărârilor dintr-o ședință.
 

înnoire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. înnoi)

1. acțiunea de a (se) înnoi și rezultatul ei; refacere, reparare.
2. repetare, reluare.
3. (fig.) transformare, prefacere; regenerare.
4. (înv.) înnoitură.
 

reînnoire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. reînnoi)

1. acțiunea de a (se) reînnoi și rezultatul ei; (fig.) prefacere, transformare.
2. schimbare care creează o nouă stare; înlocuirea lucrurilor cu altele de același fel.
3. înlocuirea totală sau parțială a elementelor care alcătuiesc ceva, în special un organism, un țesut; faptul de a (se) regenera.
4. readucere în actualitate.
5. reluare.
6. (despre acte, documente etc.) preschimbare; prelungire a valabilității.
7. (despre suferință, durere) reapariție.
8. (rel.) confirmarea jurămintelor.
 

metamorfozare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. metamorfoza)

1. acțiunea de a (se) metamorfoza și rezultatul ei; prefacere, transformare prin metamorfoză; metamorfoză.