Dictionar

budism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bouddhisme)

1. religie asiatică, care, considerând viața un izvor de iluzii și suferințe, propovăduiește renunțarea la orice plăceri și atingerea repaosului absolut (nirvana) prin contemplare și asceză.
 

compătimi

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. compatir)

1. a avea, a manifesta milă față de suferințele sau de nenorocirea cuiva; a compasiona.
 

epicurism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. épicurisme)

1. concepție materialist-ateistă a lui Epicur, care îmbogățește atomismul antic, iar în etică încearcă să creeze o teorie a plăcerii raționale, de evitare a suferinței și de dobândire a unei fericiri senine.
2. școală epicuriană.
3. larg curent de asimilare și valorificare a concepțiilor lui Epicur, în primul rând a eticii și a atomismului său, în Renaștere.
 

eupatie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. eupathie)

1. resemnare în fața suferinței.
 

eutanasie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. euthanasie, gr. euthanasia)

1. moarte ușoară, fără dureri.
2. provocare de către medic a morții unui bolnav incurabil, pentru a-i curma suferințele. 3. sacrificare, prin procedee rapide, nedureroase, a animalelor bolnave.
 

martirologiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. martyrologium, fr. martyrologe)

1. scriere cuprinzând lista martirilor bisericii sau a acelora care au suferit pentru o idee etc.; martirologie.
2. (fig.) lungă enumerație de suferințe îndurate.