OK
X
bosă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bosse)
1.
ridicătură
naturală
(a
unui
teren,
a
unei
roci
etc.).
2.
(anat.)
protuberanță,
umflătură,
proeminență.
3.
(fig.)
aptitudine.
ambosa
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. embosser)
1.
a
ancora
o
navă,
pentru
a
nu-și
mai
schimba
poziția.
bosaj
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bossage)
1.
proeminență
pe
suprafața
unei
piese,
servind
ca
reazem
pentru
o
altă
piesă.
2.
suprafață
brută
sau
prelucrată
a
pietrelor
unei
zidării.
deboșa
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. débaucher)
1.
tr.,
refl.
a
face
(pe
cineva)
să
se
dedea
la
desfrâu;
a
perverti.
deboșă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. débauche)
1.
exces,
abuz
de
mâncare
și
de
băutură.
2.
decădere
a
moravurilor.
eboșa
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. ébaucher)
1.
(metal.)
a
prelucra
piese,
lingouri
etc.
2.
a
da
o
primă
formă
unei
opere
de
artă;
a
schița.
eboșă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ébauche)
1.
semifabricat
prin
eboșare.
2.
operă
de
pictură,
sculptură
etc.
abia
începută,
schițată.
3.
schiță,
crochiu.
4.
(fig.)
schițare;
aparență.
ambosaj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. embossage)
1.
legare
la
țărm
a
unei
nave;
poziția
unei
nave
ambosate;
ambosare.
betyl
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bétyle)
1.
(la
arabi)
piatră
neagră
care
însoțea
tribul
în
deplasările
sale,
purtată
ca
obiect
sacru,
ocrotitor,
într-un
cort
montat
pe
o
cămilă,
cu
un
cortegiu
de
prezicători,
toboșari
și
femei
dansând.
blum
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl., fr. bloom)
1.
lingou
de
oțel
turnat
și
eboșat
prin
laminare.
cifos, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. cypheux)
1.
care
are
cocoașă;
cocoșat,
ghebos,
gheboșat.
creion
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. crayon)
1.
bastonaș
de
lemn
având
la
mijloc
o
mină
neagră
sau
colorată
pentru
scris
sau
desenat.
2.
schiță
a
unui
desen
executată
în
creion
(1);
eboșă
(a
unui
tablou,
a
unei
poezii).
3.
ustensilă
asemănătoare
cu
creionul
(1),
baton
având
diferite
întrebuințări.
4.
~
luminos
=
dispozitiv
electronic
pentru
introducerea
datelor
și
informațiilor
în
minicalculatoare.
5.
(fig.)
ușurință
de
a
scrie,
de
a
desena,
de
a
compune.
drummer
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. drummer)
1.
(jaz)
baterist,
toboșar.