OK
X
înnoitor, -oare
Parte de vorbire:
adj., s.m.f.
Etimologie: (înnoi + -tor)
1.
care
înnoiește,
inovează,
regenerează;
novator.
2.
(persoană)
care
inventează
ceva.
3.
(persoană)
care
renovează.
novator, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. novateur, lat. novator)
1.
adj.
înnoitor.
2.
s.
m.
f.
om
cu
idei
și
concepții
noi;
cel
care
introduce
o
noutate
într-un
domeniu
oarecare.
regenerator, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. régénérateur)
1.
adj.
care
regenerează;
înnoitor.
2.
s.
n.
sistem
tehnic
pentru
regenerarea
unui
material.
renovator, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. rénovateur)
1.
(cel)
care
militează
pentru
prefaceri,
pentru
progres;
înnoitor.
revoluționar, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. révolutionnaire)
1.
I.
care
se
referă
la
o
revoluție
politică,
socială
etc.
2.
care
aderă
la
revoluție
sau
propagă
revoluția.
3.
(fig.)
care
aduce
o
schimbare
semnificativă;
care
preface
radical
un
anumit
domeniu;
înnoitor.
4.
II.
adept
al
revoluției.
5.
persoană
care
participă
la
o
revoluție.
6.
(var.)
(înv.)
revoluționer.
7.
(antonime)
antirevoluționar,
contrarevoluționar.
transformator, -oare
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. transformateur)
1.
adj.
care
transformă;
înnoitor.
2.
s.
n.
aparat,
instalație,
mașină
care
transferă
energie
de
la
un
sistem
tehnic
primar
la
unul
secundar.
3.
dispozitiv
electric
care
transformă
tensiunea
unui
curent
alternativ
fără
a-i
modifica
frecvența.
4.
aparat
fotogrammetric
care
transformă
unele
imagini
în
altele.