micșora
Parte de vorbire: vb.
Etimologie: (din micșor)
Etimologie: (din micșor)
1. (tr. și refl.) a (se) face (mai) mic (ca dimensiune, volum, durată, intensitate etc.); a (se) diminua, a (se) mici.
2. (tr.) a reduce, a scădea prețul, valoarea etc.; spec. a reduce ca număr, ca plafon etc.
3. (tr.) (mat.) a da unui număr o valoare mai mică decât o are.
4. (înv. și pop.) a (se) micșura.