OK
X
filipică
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. philippique)
1.
discurs
violent,
acuzator,
împotriva
cuiva.
mitoză; cariocineză tipică
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
mitosis;
carykinesis
2.
FR
mitose;
caryocinèse
3.
EN
mitosis;
karyokinesis
4.
DE
Mitose;
Karyokinese;
indirekte
Zellteilung
5.
RU
митоз;
кaриокинез
6.
HU
mitózis;
kariokinézis,
számtartó
sejtmagosztódás,
közvetett
sejtmagosztódás
păpică
Parte de vorbire:
s.f. (familiar)
Etimologie: (papă + -ică)
1.
(mai
ales
în
limbajul
copiilor)
diminutiv
al
lui
papă;
mâncare,
papă
puțină;
(prin
ext.)
hrană.
2.
(prin
ext.)
existență.
pica (2)
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. pica)
1.
(med.)
pervertire
a
gustului,
constând
în
a
prefera
substanțele
necomestibile
(cărbune,
pământ,
argilă
et
cetera);
alotriofagie.
pica 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. piquer)
1.
(despre
avioane)
a
face
un
picaj.
pică 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Pike)
1.
ciudă,
pizmă,
ranchiună.
abdominoscopie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. abdominoscopie)
1.
(med.)
examinare
internă
a
abdomenului
prin
laparotomie
sau
pe
cale
endoscopică;
peritoneoscopie.
acacia
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., lat. acacia)
1.
arbore
sau
arbust
(sub)tropical
din
familia
leguminoaselor,
cu
frunzele
în
foliole
fine
și
cu
flori
galbene
sau
albe,
mirositoare.
acaju
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acajou, port. acaju)
1.
s.
m.
arbore
tropical
din
America
și
Africa,
cu
lemnul
foarte
rezistent,
maro-roșcat;
mahon.
2.
adj.
inv.,
s.
n.
(de)
culoarea
acestui
lemn.
acrogeneză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acrogenèse)
1.
formație
apicală.
2.
creștere
în
lungime
la
vârful
organelor
vegetale.
3.
acrobrie.
acțiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. action, lat. actio)
1.
desfășurare
a
unei
activități;
faptă.
2.
operație
militară
(ofensivă
sau
defensivă).
3.
ceea
ce
arată
un
verb.
4.
totalitatea
întâmplărilor
dintr-o
operă
epică
sau
dramatică.
5.
efect,
influență.
6.
proces.
7.
cerere
prin
care
se
deschide
un
proces.
8.
hârtie
de
valoare
care
reprezintă
o
cotă
fixă
din
capitalul
unei
societăți
comerciale
și
care
dă
deținătorului
dividende.
alizee
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. alizés)
1.
pl.
vânturi
constante
care
bat
tot
timpul
anului
în
regiunile
tropicale.