Dictionar

prescurta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (pre- + scurta)

1. a reduce dimensiunile unui text, ale unei expuneri etc.; a scurta un cuvânt, un titlu; a abrevia.
 

abrevia

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (lat. abbreviare)

1. a prescurta (un cuvânt, un titlu etc.).
2. a nota ceva printr-un simbol, printr-o siglă.
 

abreviație

Parte de vorbire:  (înv.) s.f.  
Etimologie: (fr. abréviation, lat. abbreviatio)

1. abreviere, prescurtare.
2. var. înv. abreviațiune.
 

abreviere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (abrevia)

1. acțiunea de a abrevia și rezultatul ei.
2. (concr.) cuvânt, titlu etc. prescurtat; prescurtare, abreviație; simbol.
 

condensa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. condenser, lat. condensare)

1. refl. (despre vapori) a se transforma (prin răcire) în lichid.
2. refl., tr. a (se) face mai dens.
3. tr. (fig.) a scurta o expunere; a comprima, a prescurta.
 

entimemă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. enthymème, gr. enthymema)

1. silogism prescurtat, în care una dintre premise sau concluzia nu sunt exprimate explicit.
2. figură de stil constând în exprimarea gândului printr-o contradicție sau sub forma unei concluzii.
 

epicheremă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. épichérème, lat. epicherema)

1. polisilogism prescurtat în care cel puțin una din premise este o entimemă.