OK
X
SCOBI-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (lat. scobis „rumeguș, pilitură”)
1.
„pilitură”.
scobiform, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (cf. fr. scobiforme)
1.
(bot.)
de
forma
unor
grăuncioare
de
pilitură;
care
arată
ca
rumegușul.
scobit
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (vb. scobi)
1.
faptul
de
a
scobi;
scobire.
2.
mașină
de
~
=
mașină-unealtă
folosită
pentru
efectuarea
de
scobituri
cu
secțiune
dreptunghiulară,
în
piese
de
lemn,
prin
intermediul
unei
dălți
cu
mișcare
principală
rectilinie,
alternativă
alveolă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. alvéole)
1.
cavitate
de
implantare
a
dinților
în
osul
maxilar.
2.
~
pulmonară
=
fiecare
dintre
micile
cavități
ce
se
găsesc
în
plămâni
la
capătul
bronhiilor.
3.
căsuță
construită
de
albine
în
fagure.
4.
(bot.)
scobitură.
5.
locaș
în
care
stau
semințele
în
distribuitorul
unei
semănători
sau
al
unui
trior.
6.
loc
retras
de
la
alinierea
unei
străzi,
a
unei
alei,
dintr-un
spațiu
plantat.
7.
scobitură
creată
la
suprafața
unei
roci
omogene.
8.
~
eoliană
=
mică
adâncitură
a
solului
săpată
de
vânt
în
regiunile
de
deșert.
9.
fiecare
dintre
scobiturile
practicate
în
balconetul
unui
frigider,
pentru
păstrarea
ouălor.
ANTRO-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (fr. antro-, cf. lat. antrum, gr. antron „peșteră”)
1.
„cavitate,
scobitură,
spațiu
gol,
antru;
antral”.
antru
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. antre, lat. antrum, gr. antron, peşteră)
1.
(anat.)
cavitate,
scobitură.
2.
~
mastoidian
=
cavitate
în
mastoidă,
care
comunică
cu
urechea
mijlocie:
~
piloric
=
parte
a
stomacului,
deasupra
pilorului.
CAVI-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (lat. cavus „scobit, gol”)
1.
„cavitate,
gaură,
scobit,
găunos”.
CELO- (3)
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (grec. koilos „adâncit, scobit”)
1.
„scobit,
găunos,
concav”.
cimbocefalic
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cymbocéphalie)
1.
deformație
a
craniului
care
prezintă
o
scobitură
adâncă
înapoia
bregmei.