alveolă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alvéole)

1. cavitate de implantare a dinților în osul maxilar.
2. ~ pulmonară = fiecare dintre micile cavități ce se găsesc în plămâni la capătul bronhiilor.
3. căsuță construită de albine în fagure.
4. (bot.) scobitură.
5. locaș în care stau semințele în distribuitorul unei semănători sau al unui trior.
6. loc retras de la alinierea unei străzi, a unei alei, dintr-un spațiu plantat.
7. scobitură creată la suprafața unei roci omogene.
8. ~ eoliană = mică adâncitură a solului săpată de vânt în regiunile de deșert.
9. fiecare dintre scobiturile practicate în balconetul unui frigider, pentru păstrarea ouălor.

monofazic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. monophasique)

1. monofazat.
2. (despre substanțe omogene) care prezintă, la un moment dat, o singură stare de agregare.

regionare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (regiune + -ona)

1. împărțire a unui teritoriu în entități cu anumite particularități (climaterice, hidrologice etc.) relativ omogene.

reluctivitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. réluctivité, engl. reluctivity)

1. reluctanță a unei substanțe omogene și izotrope.

simplu

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. simple)

1. format dintr-un singur element sau din elemente omogene; care nu se poate împărți în elemente diferite.
2. care nu este complicat, ușor de făcut, de înțeles.
3. (gram.) timp ~ = timp al verbului care se conjugă fără auxiliar.
4. care este într-un singur plan; care se petrece o singură dată.
5. (despre oameni) lipsit de rafinament, de afectare; modest, sincer.
6. lipsit de cultură.
7. (s. n.) partidă de tenis între doi jucători; single.

stilotit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. stylolite)

1. suprafață de separație din interiorul unei roci omogene sau la limita dintre două straturi.