alveolă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alvéole)

1. cavitate de implantare a dinților în osul maxilar.
2. ~ pulmonară = fiecare dintre micile cavități ce se găsesc în plămâni la capătul bronhiilor.
3. căsuță construită de albine în fagure.
4. (bot.) scobitură.
5. locaș în care stau semințele în distribuitorul unei semănători sau al unui trior.
6. loc retras de la alinierea unei străzi, a unei alei, dintr-un spațiu plantat.
7. scobitură creată la suprafața unei roci omogene.
8. ~ eoliană = mică adâncitură a solului săpată de vânt în regiunile de deșert.
9. fiecare dintre scobiturile practicate în balconetul unui frigider, pentru păstrarea ouălor.

autovan

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (auto2 + engl. van, vehicul)

1. autovehicul cu caroserie special construită pentru transportul animalelor.

borgata

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. borgata)

1. locuință construită, fără aprobare, în zonele agricole de la periferia orașelor italiene.

campanilă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it., fr. campanile)

1. clopotniță (turn înalt) construită separat de biserică, în Italia.
2. lanternă (2) mică, deasupra unui dom, ca decorație.

canton

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. canton)

1. clădire construită lângă o șosea sau cale ferată, pentru semnalizare, protecție și supraveghere a drumurilor respective; locuința cantonierului.
2. unitate de supraveghere, întreținere și urmărire a lucrărilor din cadrul unui sistem de desecare, irigații, baraje etc.
3. sector al unui drum.
4. unitate în administrația pădurilor, în care activează pădurarul; locuința acestuia.
5. unitate teritorial-administrativă în unele țări (Elveția, Franța).
6. (arhit.) una dintre cele patru ogive care compun o boltă în cruce.
7. (herald.) piesă de formă pătrară, a noua parte dintr-un scut, într-un colț al acestuia.

chalet

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. chalet)

1. construcție tipică regiunii alpine din Europa, în general construită din lemn; vilă în stil elvețian.
2. (var.) șalet.