OK
X
formă nouă
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
forma
nova
2.
FR
forme
nouvelle
3.
EN
new
forma
4.
DE
neue
Form
5.
RU
новaя
формa
6.
HU
új
forma
specie nouă
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
species
nova
2.
FR
espèce
nouvelle
3.
EN
new
species
4.
DE
neue
Art
5.
RU
новый
вид
6.
HU
új
faj
aculturație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., engl. acculturation)
1.
complex
de
transformări
care
au
loc
în
planul
culturii
ca
urmare
a
contactului
între
grupuri
sociale
având
culturi
deosebite;
adaptare
a
unui
individ
(grup)
la
o
nouă
cultură.
adventist, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (engl. adventist, fr. adventiste)
1.
(adept)
al
adventismului.
2.
I.
care
aparține
adventismului,
privitor
la
adventism.
3.
II.
(religie)
credincios
care
așteaptă
o
nouă
venire
a
lui
Hristos
pe
pământ.
adverbial, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. adverbial, lat. adverbialis)
1.
(despre
cuvinte,
construcții
gramaticale)
cu
valoare
de
adverb.
2.
(gramatică)
locuțiune
~ă
=
grup
de
cuvinte,
fixat
prin
utilizare,
care
poate
fi
înlocuit
cu
un
adverb
într-o
propoziție
pentru
a
forma
o
nouă
propoziție
(corectă
din
punct
de
vedere
gramatical);
(abreviere)
loc.
adv.
anatopism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. anatopisme)
1.
ansamblu
de
tulburări
care
apar
la
unii
emigranți
ca
urmare
a
neadaptării
la
noua
societate.
antipiesă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. anti-pièce)
1.
piesă
de
teatru
care
nu
respectă
procedeele
dramatice
consacrate
și
care
ilustrează
o
nouă
estetică;
(rar)
antiteatru.
2.
piesă
fără
valoare
artistică;
parodie
a
unei
piese.
apterix
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. aptéryx)
1.
(zool.)
pasăre
alergătoare
din
Noua
Zeelandă,
din
subclasa
ratitelor,
numită
în
mod
obișnuit
kiwi.