confrate
Parte de vorbire: s.m.
Etimologie: (după fr. confrère)
Etimologie: (după fr. confrère)
1. persoană care făcând parte dintr-un grup, prin natura sau condiția sa, se află într-o situație comună celorlalți membri.
2. coleg de profesiune, tovarăș de meserie.
3. (înv.) tovarăș de conspirație.