Dictionar

 

fratern, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. fraternus)

1. frățesc; fraternal.
 

fraternal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. fraternal)

1. adj. fratern.
2. s. m. pl. gemeni.
 
 

fraternitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fraternité, lat. fraternitas)

1. legătură strânsă, frățească între persoane, colectivități, popoare etc.
 

fraterniza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. fraterniser)

1. a se înfrăți, a face cauză comună cu cineva.
 

ADELF(O)-, -adelf, -adelfie

Parte de vorbire:  afix  
Etimologie: (fr., engl. adelph/o/-, -adelphe, -adelphie, cf. gr. adelphos)

1. „frate, concreștere, gamet”.
 

criptanaliză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cryptanalyse)

1. descifrare a mesajelor cifrate cărora nu li se cunoaște codul.
 

criptolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. cryptologue)

1. specialist în criptologie, știința scrierilor încifrate.
 

criptologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cryptologie)

1. disciplină a istoriei care studiază scrierile secrete, procedeele de cifrare și de descifrare a mesajelor cifrate.
 
 

fratern, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. fraternus)

1. frățesc; fraternal.