uvertură
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. ouverture)
Etimologie: (fr. ouverture)
1. compoziție orchestrală cu formă fixă sau liberă, introducere la o operă, la un balet, un oratoriu etc.
2. piesă orchestrală de concert de sine stătătoare, dintr-o singură parte și având la bază un program.