ardoare
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. ardeur, lat. ardor)
Etimologie: (fr. ardeur, lat. ardor)
1. vivacitate sau vigoare pe care o arată cineva în realizarea unei acțiuni; înflăcărare, pasiune, avânt; râvnă, zel; ardență.
2. (loc. adv.) cu ~ = înflăcărat, cu pasiune.