OK
X
-BLEFARIE
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (gr. blepharon „cili, pleoapă”)
1.
„pleoapă”.
ablefarie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. ablépharie)
1.
(med.)
lipsa
congenitală
a
pleoapelor.
acheilarie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat. acheilaria)
1.
(bot.)
degenerarea
sau
lipsa
labelului.
angarie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. angarie)
1.
rechiziționare
de
către
un
stat
beligerant
a
unor
bunuri
mobile
străine,
plătind
despăgubiri.
anovarie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. anovarie)
1.
(med.)
lipsă,
atrofie
a
ovarelor;
această
afecțiune
rară
poate
fi
congenitală,
adică
prezentă
de
la
naștere,
sau
dobândită
în
urma
unei
intervenții
chirurgicale.
anticarie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după engl. anticarious)
1.
inv.
(despre
substanțe)
care
combate
cariile
dentare.
abataj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abattage, it. abbattaggio)
1.
acțiunea
de
a
extrage
minereu
într-o
mină.
2.
loc
de
extragere
a
unui
minereu,
a
unei
roci
dintr-un
zăcământ;
operația
însăși.
3.
~
frontal
=
abataj
al
minereului
făcut
pe
un
front
foarte
lung
în
direcția
filonului.
4.
ciocan
de
~
=
instrument
acționat
cu
aer
comprimat,
cu
ajutorul
căruia
se
desprinde
cărbunele
în
straturile
cu
înclinație
mare.
5.
doborâre
a
arborilor
în
exploatările
forestiere.
6.
acțiunea
de
a
ucide
un
animal;
sacrificare
a
animalelor,
la
abator.
7.
(marinărie)
înclinare
a
unei
nave
spre
a
putea
fi
carenată;
carenaj.
abreviator
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. abréviateur, lat. abbreviator)
1.
cel
care
abreviază
scrierile
unui
autor.
2.
autor
al
versiunii
scurte
a
unei
lucrări
literare.
3.
funcționar
al
cancelariei
papale
însărcinat
cu
redactarea
minutelor.
ACARI-, ACARO-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (fr. acari-, acaro-, cf. lat. acarus, gr. akari „căpuşă”)
1.
„acarieni”.
acaricid
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (fr. acaricide)
1.
(substanță)
care
omoară
acarienii.
2.
I.
se
referă
la
un
produs
folosit
pentru
a
distruge
acarienii.
3.
II.
produs
care
distruge
acarienii.
acarifer, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. acarifère)
1.
care
poartă
acarieni.
acariocecidie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. acariocécidie)
1.
cecidie
produsă
de
acarieni;
gale
pe
frunze
cauzate
de
acarieni.