Dictionar

Rezultate principale (Design):

Design

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. design)

1. /dizáin/ s. n. disciplină care urmăreşte armonizarea estetică a mediului uman, începând de la conceperea obiectelor uzuale şi a mobilelor până la urbanism şi amenajarea peisajului.

2. aspect exterior, fel în care se prezintă un lucru din punct de vedere estetic; estetică industrială.

3. adj. inv. modern, elegant.


Rezultate secundare (Design):

Designa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. désigner)

1. a desemna, a indica.


Designare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. designa)

1. acțiunea de a designa; designație.

2. desemnare; denumire; indicare.


Designație

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. désignation)

1. acțiunea de a designa; designare.

2. acțiune de desemnare în avans a celui care trebuie îndeplinească o funcție.

3. desemnare; denumire; indicare.


Designativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. désignatif)

1. care desemnează, distinge, specifică; designator.


Designator, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. désignateur)

1. care desemnează.


Designer

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (engl., fr. designer)

1. desenator; proiectant specialist în design.

2. proiectant care se ocupă de estetica produselor industriale; stilist.

3. arhitect-~ = arhitect specializat ca designer.


Desemna

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. désigner, lat. designare)

1. a indica, a numi pe cineva pentru o demnitate, o funcţie etc.; a designa.


Designer

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (engl., fr. designer)

1. desenator; proiectant specialist în design.

2. proiectant care se ocupă de estetica produselor industriale; stilist.

3. arhitect-~ = arhitect specializat ca designer.


Letraset

Parte de vorbire: s.
Origine: (după germ. Letterset/druck/)

1. set de litere şi cifre de diferite culori şi caractere, pe un suport transparent, care se imprimă prin apăsare, în lucrările de grafică, în activitatea de proiectare şi design, în inscripţionarea scalei aparatelor de măsură etc.


Desemnare

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT designatio

2. FR appellation; désignation

3. EN appellation; designation

4. DE Bezeichnung, Bestimmung

5. RU обознaчение; нaзвaние

6. HU kijelölés, megjelölés, meghatározás


Designativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. désignatif)

1. care desemnează, distinge, specifică; designator.


Designare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. designa)

1. acțiunea de a designa; designație.

2. desemnare; denumire; indicare.