academiza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. académiser)

1. (arte) a da figurilor o poză academică (un caracter emfatic și fals).

analitic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. analytique, lat. analythicus)

1. bazat pe analiză.
2. chimie ~ă = ramură a chimiei care studiază elementele componente ale substanțelor; limbă ~ă = limbă flexionară în care raporturile gramaticale se exprimă prin cuvinte izolate; filozofie ~ă = orientare care reduce filozofia la analiza mijloacelor lingvistice și conceptuale ale cunoașterii.
3. care utilizează calculul algebric și infinitezimal.
4. geometrie ~ă = ramură a geometriei care studiază proprietățile figurilor geometrice cu ajutorul calculului algebric.

coregrafie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chorégraphie)

1. arta de a crea dansuri și spectacole de balet.
2. sistem de notare a pașilor și figurilor de dans.

geometric, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. géométrique, lat. geometricus)

1. care formează obiectul geometriei, de geometrie.
2. loc ~ = figură plană sau în spațiu ale cărei puncte se definesc toate prin aceeași proprietate.
3. (fig.) în forma figurilor geometrice; regulat, schematic.
4. stil ~ = stil ornamental bazat pe combinații de figuri geometrice, caracteristic producțiilor artistice ale orânduirii primitive și începutului artei grecești.
5. (fig.) precis, (riguros).

geometrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. géométrie)

1. ramură a matematicii care studiază formele și proprietățile figurilor spațiale.
2. ~ descriptivă = ramură a geometriei care se ocupă cu reprezentarea corpurilor din spațiu prin figuri plane.
3. structură geometrică a unui sistem tehnic.
4. (arte) aranjament, compoziție.

geometru, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. géomètre, lat. geometres)

1. specialist în geometrie, ramură a matematicii care studiază formele și proprietățile figurilor spațiale; geometrician.
2. specialist care face măsurători și delimitări de teren; topograf.