garanție
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. garantie, it. garanzia)
Etimologie: (fr. garantie, it. garanzia)
1. obligație în virtutea căreia o persoană sau o instituție trebuie să apere pe cineva de o pagubă eventuală sau să-l despăgubească de o pagubă suferită.
2. a lua (pe cineva) pe ~ = a garanta pentru cineva; a prezenta ~ = a oferi încredere, certitudine, siguranță.