Dictionar

abraziv, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n. (pl. -e), s.m. (pl. -i)  
Etimologie: (fr. abrasif)

1. (corp, material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare.
2. (material) care, sub formă de granule, are însușirea de a tăia așchii dintr-un corp metalic sau ceramic.
 

anhidru, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anhydre)

1. (despre o substanță, un material) care nu conține apă.
 

combustibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. combustible)

1. (material) care arde în prezența unui comburant, izvorând energie calorică.
 

conductor, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. conducteur, lat. conductor)

1. adj. (despre țesuturi, vase etc.) care conduce.
2. adj., s. n. (corp, material) care prezintă conductibilitate (1).
3. ~ electric = piesă cu rezistență electrică mică, servind la realizarea circuitelor electrice.
4. s. m. f. funcționar feroviar care controlează biletele călătorilor și supraveghează ordinea în vagoane.
5. vatman; șofer.
 

defibra

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. défibrer)

1. a desface, a transforma în fibre (un material).
2. a transforma lemnele în fibre pentru a obține pasta din care se fabrică hârtia sau plăcile fibrolemnoase.
 

electroizolant, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. électro-isolant)

1. (material) care are calitatea de a izola din punct de vedere electric; izolant electric.