Dictionar

bimediană

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (bi- + mediană)

1. segment de dreaptă care unește, într-un patrulater, mijloacele a două laturi opuse, ori, într-un tetraedru, mijloacele a două muchii opuse.
 

comediană

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. fr. comédienne)

1. femeie care interpretează roluri comice, joacă în piese de divertisment, comedii etc.; actriță de comedie, (înv.) comediantă.
2. (înv.) actriță care interpretează roluri în piese de teatru, în filme etc.
3. (fig.) femeie prefăcută, care simulează sentimente pe care nu le are.
 

simediană

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. symédiane)

1. dreaptă care trece printr-un vârf al unui triunghi și este simetrica medianei față de bisectoarea interioară dusă din același vârf.
 

bucofaringe

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. buccopharynge)

1. (anat.) regiune mediană a faringelui; orofaringe.
 

diafiză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. diaphyse)

1. partea mediană a unui os lung.
 

hipogastru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hypogastre)

1. partea mediană inferioară a abdomenului.
 

label

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. labelle, lat. labellum)

1. (bot.) petala superioară a corolei orhideelor; labelă, labelum.
2. partea mediană a buzei inferioare la insecte.
 

mediastin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. médiastin)

1. partea mediană a cavității toracice, între stern, diafragmă, coloana vertebrală și plămâni.
2. membrană mediană transversală, a fructelor cruciferelor.
 

mezospor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mésospore)

1. (biol.) porțiune mediană a sporului.