caz

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. casus, fr. cas)

1. împrejurare, situație, circumstanță.
2. ~ de conștiință = împrejurare în care cineva este silit să procedeze altfel decât îi dictează conștiința.
3. a face ~ de ceva = a considera ceva (exagerând) foarte important; a face ~ de cineva = a exagera calitățile, meritele cuiva.
4. întâmplare, eveniment, accident (petrecut pe neprevăzute).
5. (med.) individ care reprezintă o situație exemplară.
6. fiecare dintre formele flexionare prin care se exprimă diferitele funcții sintactice ale substantivului, adjectivului, articolului, pronumelui și numeralului.

odisee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. odyssée, gr. Odysseia)

1. călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întâmplări neprevăzute.

peripeție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. péripétie, gr. peripeteia)

1. schimbare inopinată și accidentală a sorții în drama antică.
2. episod conținând evenimente imprevizibile dintr-o operă literară.
3. întâmplare, serie de întâmplări neprevăzute, care intervin în viața cuiva.

precar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. précaire, lat. precarius)

1. care depinde de voința cuiva sau de împrejurări neprevăzute; nesigur, instabil.
2. lipsit de rezistență; șubred, fragil.

prezență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. présence, lat. praesentia)

1. faptul de a fi prezent într-un anumit loc sau timp.
2. ~ de spirit = promptitudine în a judeca sau acționa calm în împrejurări neprevăzute.