OK
X
preconceput, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (după fr. préconşu)
1.
(despre
idei,
păreri
etc.)
adoptat
fără
o
cercetare
sau
experimentare
prealabilă.
apologetic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. apologétique)
1.
adj.
care
conține
o
apologie.
2.
s.
f.
ramură
a
teologiei
care
are
ca
scop
apărarea
creștinismului.
3.
sistem
preconceput,
teorie
etc.
prin
care
se
elogiază
neîntemeiat
o
persoană,
o
idee,
un
sistem
etc.
doctrinar, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. doctrinaire)
1.
I.
referitor
la
o
doctrină,
care
generează
o
doctrină.
2.
care
este
subordonat
doctrinelor,
principiilor
stricte.
3.
care
susține
sistematic
o
doctrină.
4.
II.
cel
care
întemeiază
sau
susține
o
doctrină.
5.
adept
al
unor
păreri
preconcepute,
al
unor
sisteme
dogmatice.
6.
adept
al
doctrinarismului.
7.
(var.)
(înv.)
doctrinariu.
8.
(antonim)
tolerant.
parti pris
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. parti pris)
1.
părere
preconcepută.
2.
a
vorbi
cu
~
=
a
face
aprecieri
subiective,
a
vorbi
cu
părtinire.
prejudecată
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. préjugé)
1.
părere,
idee
preconcepută;
preconcepție.