Dictionar

rugină

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT robigo; rubigo
2. FR rouille
3. EN rust
4. DE Rost
5. RU ржaвчинa
6. HU rozsdabetegség
 
 
 
 
 
 
 

bonderiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. bondériser)

1. a supune operației de fosfatare a unor metale feroase pentru a le feri de rugină.
 
 

rubiginos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. rubigineux)

1. plin de rugină.
2. de culoarea ruginei; brun roșcat.
 

URED-, UREDO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. uréd/o/-, cf. lat. uredo)

1. „rugina-grâului”.
 

uredinale

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. urédinales)

1. (bot.) ordin de ciuperci microscopice parazitare pe vegetale, unde produc rugina-grâului; uredinee.
 

uredinofloră

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. urédinoflore)

1. (bot.) floră a uredinalelor (ordin de ciuperci basidiomicete care produc rugină și alte boli criptogamice).