OK
X
sintetiza
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. synthétiser)
1.
a
face
o
sinteză,
a
uni
prin
sinteză.
resintetiza
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. resynthétiser)
1.
a
sintetiza
din
nou.
sintetizator, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (sintetiza + -tor)
1.
care
sintetizează.
2.
care
produce
prin
sinteză,
care
realizează
sinteza
unei
substanțe.
3.
care
redă
pe
scurt
conținutul
unei
cărți,
al
unei
lucrări,
al
unei
expuneri
etc.
4.
care
reunește
fapte
sau
informații
împrăștiate
și
le
reunește
într-un
tot
coerent.
alotrofic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. allotrophique)
1.
(biol.;
despre
organisme)
care
folosește
substanțele
organice
sintetizate.
2.
(despre
flori)
cu
adaptare
redusă
pentru
primirea
insectelor.
antehipofiză
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. antéhypophyse)
1.
(anatomie)
partea
anterioară
a
glandei
pituitare
având
funcție
glandulară
și
sintetizatoare
de
hormoni
(hormonul
de
creștere,
tireostimulina,
hormonul
luteinizant
et
cetera);
lobul
anterior
al
hipofizei.
antitrombină
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. antithrombine)
1.
(med.)
substanță
din
sânge
capabilă
să
inactiveze
trombina.
2.
(med.)
inhibitor
fiziologic
major
al
coagulării;
anticoagulant
natural
sintetizat
în
ficat,
care
ajută
la
prevenirea
formării
inadecvate
a
cheagurilor
de
sânge.
biocatalizator
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Biokatalysator)
1.
substanță
organică
sintetizată
de
organismele
vii
care
provoacă,
favorizează
procesele
metabolice.
chintesenția
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. quintessencier)
1.
a
ridica
pe
cea
mai
înaltă
treaptă
a
purității,
a
subtilității;
a
rafina;
a
sintetiza.
coligare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. colligation)
1.
(log.)
acțiunea
de
a
sintetiza
mai
multe
observații.
2.
(fiz.)
formare
a
unei
legături
covalente
prin
unirea
a
doi
atomi.