Dictionar

Rezultate secundare ((biol.;):

Aberaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: ( fr. aberration, lat. aberratio)

1. abatere de la normal sau corect; (p. ext.) idee, noţiune, comportament; aberanţă; absurditate.

2. (biol.) abatere de la tipul normal al speciei.

3. ~ cromozomială = modificare a numărului de cromozomi caracteristici speciei.

4. (bot.) abatere importantă faţă de tip; formă rezultată pe cale de mutaţie.

5. (fiz.) formare a unei imagini produse într-un sistem optic.

6. ~ cromatică = defect al imaginilor produse de lentile, constând în formarea de irizaţii pe marginea imaginilor.

7. unghi format de direcţia adevărată şi de cea aparentă din care este văzut un astru de pe Pământ.


Abiogen, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abiogène)

1. (biol.; despre medii) care este lipsit de viață.

2. (despre procese) care are loc, se petrece fără participarea materiei vii.


Abioseston

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abioseston)

1. (biol.) totalitatea componentelor moarte dintr-un seston; seston abiotic; tripton.


Abiotrofie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abiotrophie)

1. (biol.) proces degenerativ care atinge celulele vii (ale sistemului nervos); slăbire sau încetare a funcțiilor unui țesut, organ sau organism.


Ablastie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablastie)

1. (biol.) nedezvoltare sau dispariţie completă a unui organ.

2. (chir.) măsuri de evitare a contaminării plăgii cu celule tumorale.


Aborigen, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. aborigène, lat. aborigines)

1. adj., s.m.f. băştinaş, autohton, indigen.

2. adj. (biol.) endemic.