vergă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. vergue, it. verga)

1. (mar.) bară fixată perpendicular pe catarg pentru susținerea velelor.

dezverga

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (dez- + vergă)

1. (mar.) a desprinde o velă de pe vergă sau de pe strai.
2. a coborî vergile.

înverga

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (it. invergare)

1. (mar.) a fixa vela pe o vergă.

antenă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antenne, lat. antenna)

1. fiecare dintre cele două organe de simț, firișoare mobile pe capul unor insecte, al crustaceelor și miriapodelor.
2. dispozitiv de transmitere, de captare a undelor electromagnetice, la aparatele de emisie sau de recepție a undelor.
3. vergă a unei vele latine, foarte lungă, ascuțită la extremități.
4. (fam.; pl.) sursă de informații.
5. filială, unitate subalternă detașată pe lângă un organism central.

balansină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. balancine)

1. (mar.) frânghie care susține o vergă, un ghiu sau un tangon.

capela

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. capeler)

1. a lega o parâmă de un catarg, de o vergă, pentru a le susține.

club 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. club)

1. cerc pe lângă o întreprindere, o instituție, un sindicat etc., unde se reunesc membrii săi în timpul liber pentru activități cultural-educative, sport etc.
2. (în țările capitaliste) asociație (politică), cerc de persoane care se întrunesc regulat într-un anumit local; localul însuși.
3. (mar.) vergă montată pe bompresul corăbiilor mari pentru a susține marginea de întinsură a velelor triunghiulare numite focuri.

dezverga

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (dez- + vergă)

1. (mar.) a desprinde o velă de pe vergă sau de pe strai.
2. a coborî vergile.

dolon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dolon)

1. velă mică, pătrată, invergată de un catarg înclinat, la o navă de transport feniciană.