Slalom

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. slalom)

1. (schi) coborâre a unei pante în zigzag cu trecerea obligatorie prin anumite puncte dinainte stabilite.

2. cursă de schi disputată de un astfel de parcurs.

3. ~ nautic = sport pe caiace sau pe canoe, fiecare formată din trei ambarcații, pe cursurile repezi ale apelor de munte, presărate cu praguri, vârtejuri etc.

4. probă de conducere auto pe un parcurs sinuos.

---

Slaloma

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. slalomer)

1. a efectua un parcurs în slalom.

---

Slalomist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. slalomista)

1. schior participant la un slalom.

2. (fig.) şofer care conduce maşina în zigzag.

---

Combinat 2, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. combiné)

1. format din mai multe elemente deosebite.

2. (chim.; despre corpuri) compus.

3. s. f. întrecere sportivă (de schi) din două sau trei probe.

4. ~ă alpină = probă compusă din coborâre, slalom uriaş şi special; ~ă nordică = întrecere compusă din sărituri de pe trambulină şi o probă de fond.

---

Slaloma

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. slalomer)

1. a efectua un parcurs în slalom.

---

Slalomist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. slalomista)

1. schior participant la un slalom.

2. (fig.) şofer care conduce maşina în zigzag.

---