Zigzag

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. zigzag)

1. linie frântă.

2. în ~ = zigzagat.

---

Zigzaga

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. zigzaguer)

1. a face zigzaguri; (fam.) a merge pe două cărări.

---

Godia

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. godiller)

1. a vâsli cu o singură ramă aşezată la pupă, făcând ca ambarcaţia să înainteze în zigzag.

---

Papiona

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. papillonner)

1. a deplasa în zigzag draga de excavat în canale, pentru a schimba frontul de lucru.

---

Slalom

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. slalom)

1. (schi) coborâre a unei pante în zigzag cu trecerea obligatorie prin anumite puncte dinainte stabilite.

2. cursă de schi disputată de un astfel de parcurs.

3. ~ nautic = sport pe caiace sau pe canoe, fiecare formată din trei ambarcații, pe cursurile repezi ale apelor de munte, presărate cu praguri, vârtejuri etc.

4. probă de conducere auto pe un parcurs sinuos.

---

Slalomist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. slalomista)

1. schior participant la un slalom.

2. (fig.) şofer care conduce maşina în zigzag.

---

Surfila

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. surfiler)

1. a întări marginile unui material textil cu o cusătură în zigzag, pentru a împiedica destrămarea firelor.

---

şicană

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chicane)

1. sâcâială fără motiv.

2. (jur.) obiecție neîntemeiată; procedură artificială; subtilitate, tertip.

3. obstacol așezat în calea circuitului unui fluid pentru a-i reduce viteza, a-l dirija etc.

4. serie de obstacole dispuse pe un drum (de curse automobilistice) pentru a impune un parcurs în zigzag.

---