Dictionar

tocată

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. toccata)

1. compoziție muzicală de virtuozitate, scrisă pentru instrumente cu claviatură, cu o mișcare rapidă, clară, sacadată, executată solistic.
 

crenvurșt

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Krenwürstchen)

1. cârnăcior subțire, din carne de vită și slănină tocată fin.
 

farsă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. farce, it. farsa)

1. comedie ușoară în care comicul reiese mai ales din situații hazlii; bufonerie.
2. păcăleală, festă.
3. carne tocată și condimentată cu care se umple o pasăre, un pește, o legumă; umplutură.
 

hamburger

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl., amer. hamburger)

1. bucată de carne tocată prăjită în tigaie și servită caldă într-o chiflă tăiată în două.
 

hașe

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. haché)

1. carne tocată.
2. conservă preparată din ficat, carne tocată și condimente.
 

hiberna

Parte de vorbire:  vb. intr.  
Etimologie: (fr. hiberner, lat. hibernare)

1. a fi în hibernare.
2. a petrece iarna având funcțiile vitale încetinite, într-o stare de amorțeală.
3. (informatică) a intra într-o stare de așteptare care economisește energie, păstrând starea activă stocată în memoria nevolatilă.
4. (fig.) a-și petrece viața în somnolență; a sta inactiv.
 

pateu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pâté)

1. plăcintă umplută cu carne tocată, cu brânză etc.
2. pastă de ficat, de carne sau de pește, cu condimente.