OK
X
limitat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (limita)
1.
restrâns;
fix.
2.
(fig.)
cu
posibilități
intelectuale
reduse;
mărginit,
obtuz.
limitativ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. limitatif)
1.
care
limitează;
restrictiv.
limitator
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (limita + -tor, cf. fr. limitateur)
1.
mecanism,
aparat
sau
dispozitiv
care
împiedică
în
mod
automat
ca
o
mărime
fizică
să
depășească
anumite
limite;
limitor.
2.
(radio)
circuit
electronic
cu
ajutorul
căruia
se
realizează
limitarea
semnalelor.
agranulocit
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. agranulocyte)
1.
(biochimie)
globulă
albă
care
are
puține
granule
citoplasmatice
și
o
cantitate
limitată
de
citoplasmă
(spre
deosebire
de
granulocit);
leucocită
negranulată.
amfiartroză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. amphiarthrose)
1.
articulație
a
oaselor
cu
un
grad
limitat
de
mobilitate.
apofizită
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. apophysite)
1.
(med.)
osteită
limitată
la
o
apofiză;
inflamația
unei
apofize,
parte
proeminentă
a
unui
os.
arie 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. area)
1.
(mat.)
întindere,
mărime
a
unei
suprafețe
limitate.
2.
zonă
de
răspândire
a
unui
fenomen.
3.
areal
4.
teritoriu
în
care
se
vorbește
o
anumită
limbă,
un
dialect
etc.
automorf, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. automorphe)
1.
(despre
minerale)
limitat
de
formele
cristaline
proprii
speciei
respective.
autunian, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. autunien)
1.
(din)
permianul
inferior
de
facies
continental,
limitat
la
vestul
Europei.