ambiental, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. ambiental, it. ambientale)

1. care este specific unui anumit mediu (ambient); care aparține ambientului; referitor la ambient.

bazal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. basal)

1. referitor la bază, al bazei.
2. (fig.) care este fundamental, esențial.
3. (biol.) care privește sau care constituie baza unui organ.
4. membrană ~ă = membrană care separă celulele epiteliale de mediul conjunctiv ambiental.
5. metabolism ~ = metabolism minim al unui organism în repaus.

muzică

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat., it. musica, fr. musique, germ. Musik)

1. artă care exprimă cu ajutorul sunetelor sentimente și atitudini.
2. știința sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului și armoniei.
3. operă, bucată muzicală, melodie; (prin ext.) totalitatea operelor muzicale.
4. ~ ușoară = muzică cu caracter distractiv, adesea în ritmuri de dans.
5. ~a sferelor = pretinse sunete bizare emise de vânturile solare și de pulsațiile corpurilor planetelor; cântecul planetelor.
6. ~ de scenă = muzică destinată să susțină sau să sporească efectul unui spectacol scenic.
7. ~ ambientală = muzică cu armonii ușoare și discrete, care servește ca sunet de fundal pentru o ocupație.
8. combinație armonioasă sau expresivă de sunete; suită, set de sunete care amintesc de muzică; zgomot, armonie.
9. formație instrumentală; orchestră.
10. ~ militară = fanfară.
11. (fam.) a-i face (cuiva) ~ = a-i face (cuiva) scandal.
12. (la fig.) (fam.) vorbire repetată.
13. (var.) musică.