bazal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. basal)

1. referitor la bază, al bazei.
2. (fig.) care este fundamental, esențial.
3. (biol.) care privește sau care constituie baza unui organ.
4. membrană ~ă = membrană care separă celulele epiteliale de mediul conjunctiv ambiental.
5. metabolism ~ = metabolism minim al unui organism în repaus.

conveier

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (din fr. convoyeur, rus. konveier; engl. conveyer)

1. transportor cu unul sau mai multe elemente flexibile de tracțiune; bandă rulantă.
2. ~ verde = sistem de organizare a bazei furajere prin care se asigură producerea nutrețurilor verzi în mod continuu.
3. (var.) conveior.

echilater, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. équilatère)

1. (despre figuri geometrice) cu elemente liniare congruente.
2. con ~ = con circular drept care are generatoarea congruentă cu diametrul bazei; hiperbolă ~ă = hiperbolă cu asimptotele perpendiculare.

nutație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. nutation, lat. nutatio)

1. oscilația axei unui astru în cursul mișcării de precesie; (spec.) oscilația axei Pământului într-o perioadă de 18 ani și 8 luni.
2. una dintre cele trei componente ale mișcării unui corp rigid care are un punct fix și care face să oscileze axa de rotație proprie corpului.
3. (med.) basculare înainte a bazei sacrului și înapoi a coccisului, produsă spontan în cursul nașterii.
4. oscilație a capului.
5. mișcare de oscilație descrisă de plante în timpul creșterii.

patelă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. patelle, lat. patella)

1. (antic.) farfurie de pământ sau de metal în care se punea mâncarea.
2. (anatomie) os mic și rotunjit situat în partea anterioară a genunchiului; rotulă.
3. (zoologie) gasteropod marin comestibil, având cochilia în formă de con puțin înalt, cu diametrul bazei de 5 cm.

revoluție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. révolution, lat. revolutio, germ. Revolution)

1. (fil.) etapă a dezvoltării în care au loc transformări calitative profunde, schimbări radicale, esențiale, orientate de la inferior la superior, de la vechi la nou, asigurând realizarea progresului într-un ritm rapid.
2. ~ socială = acțiune socială de transformare radicală calitativă a societății, prin care se realizează trecerea de la o formațiune inferioară la alta superioară; ~ culturală = proces de transformare radicală în domeniul ideologiei și culturii, care însoțește o revoluție socială.
3. ~ industrială = proces complex de transformare calitativă a bazei tehnice a producției; ~ tehnico-științifică = proces contemporan care determină schimbări radicale în domeniul forțelor de producție, prin dezvoltarea accelerată a științei și tehnicii, prin perfecționarea proceselor tehnologice.
4. (fig.) schimbare profundă, radicală, într-un anumit domeniu; transformare bruscă și totală.
5. mișcare de rotație a unui corp ceresc în jurul altuia.
6. (mat.) mișcare de rotație a unui corp în jurul unei drepte fixe.
7. schimbare geologică a scoarței terestre.
8. (fiz.) mișcare a unui corp care parcurge o curbă fixă.
9. mișcare de rotație completă a unei roți în jurul osiei sale.