gelivură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gélivure)

1. crăpătură radicală în lungul trunchiului de la coajă spre inima arborelui, datorită gerului puternic.

iacobinism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. jacobinisme)

1. doctrina iacobinilor.
2. (p.ext.) atitudine, opinie democratică revoluționară radicală.

revoluție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. révolution, lat. revolutio, germ. Revolution)

1. (fil.) etapă a dezvoltării în care au loc transformări calitative profunde, schimbări radicale, esențiale, orientate de la inferior la superior, de la vechi la nou, asigurând realizarea progresului într-un ritm rapid.
2. ~ socială = acțiune socială de transformare radicală calitativă a societății, prin care se realizează trecerea de la o formațiune inferioară la alta superioară; ~ culturală = proces de transformare radicală în domeniul ideologiei și culturii, care însoțește o revoluție socială.
3. ~ industrială = proces complex de transformare calitativă a bazei tehnice a producției; ~ tehnico-științifică = proces contemporan care determină schimbări radicale în domeniul forțelor de producție, prin dezvoltarea accelerată a științei și tehnicii, prin perfecționarea proceselor tehnologice.
4. (fig.) schimbare profundă, radicală, într-un anumit domeniu; transformare bruscă și totală.
5. mișcare de rotație a unui corp ceresc în jurul altuia.
6. (mat.) mișcare de rotație a unui corp în jurul unei drepte fixe.
7. schimbare geologică a scoarței terestre.
8. (fiz.) mișcare a unui corp care parcurge o curbă fixă.
9. mișcare de rotație completă a unei roți în jurul osiei sale.

stângism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după rus. levizna)

1. concepție și practică radicală în mișcarea comunistă și muncitoarească, tinzând să aplice inadecvat principiile și învățătura comunistă.
2. faptă, manifestare etc. de stânga.

răsturnătură

Parte de vorbire:  s.f. (învechit)  
Etimologie: (răsturna + -[ă]tură)

1. acțiunea de a (se) răsturna și rezultatul ei; răsturnare.
2. întoarcere într-o parte sau cu susul în jos; răsturnare.
3. (fig.) schimbare radicală a unei situații; răsturnare.

spălare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (spăla)

1. acțiunea de a (se) spăla și rezultatul ei; spălat, spălătură.
2. eliberarea unui obiect, a unei suprafețe etc. de murdărie, grăsimi, substanțe străine, folosind în principal apă sau alte lichide și detergenți.
3. (psiho.) ~ a creierului = tratament prin care, prin proceduri de constrângere fizică și psihologică, se încearcă schimbarea radicală a convingerilor (în special politice) ale unei persoane.
4. (med.) tehnică diagnostică și terapeutică constând în introducerea unui lichid într-o cavitate corporală.