OK
X
aflictiv, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. afflictif)
1.
(despre
pedepse)
care
lovește
direct
pe
cel
care
suferă.
anemocord
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. anémocorde)
1.
instrument
muzical
cu
claviatură,
la
care
sunetele
sunt
produse
prin
intermediul
unui
curent
de
aer
care
lovește
corzile;
armoniu
cu
corzi.
badminton
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. badminton)
1.
joc
sportiv
asemănător
cu
tenisul,
practicat
cu
o
minge
mică
și
ușoară,
care
se
lovește
cu
racheta.
calamitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. calamité, lat. calamitas)
1.
dezastru,
catastrofă
care
lovește
o
colectivitate.
club 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. club)
1.
crosă
cu
care
se
lovește
mingea
la
golf.
obsidional, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. obsidional, lat. obsidionalis)
1.
(ant.)
referitor
la
asediul
unui
oraș,
de
asediu.
2.
(psih.,
sociol.)
care
lovește
locuitorii
unui
oraș
asediat.
3.
(despre
boli
infecțioase)
care
survin
în
cursul
războiului
de
tranșee.
4.
(ant.)
coroană
~ă
=
coroana
acordată
celui
care
a
livrat
un
oraș
asediat.
5.
(ist.)
monedă
~ă
=
monedă
bătută
în
timpul
unui
asediu
pentru
a
compensa
deficitul.
6.
(patol.)
delir
~
=
delirul,
nebunia
unei
persoane
care
se
crede
asediată,
persecutată.
7.
(psih.,
sociol.)
febră
~ă
=
psihoză
sau
panică
colectivă
a
unei
populații
asediate.