anormal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anormal)

1. contrar regulilor, normelor.
2. neregulat; deformat.
3. (despre oameni) care prezintă infirmități fizice sau psihice.

antiacademic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antiacadémique)

1. care contravine normelor și convențiilor stabilite de instituțiile academice; contra principiilor academice.
2. (antonim) academic.

anticonformism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. anticonformisme)

1. respingere a conformismului; comportare care sfidează conformismul; nonconformism.
2. nerespectarea convențiilor sociale, a normelor general acceptate.

auto

Parte de vorbire:  I. s.n., II. adj. invar.  
Etimologie: (fr., germ. auto)

1. I. vehicul cu motor; automobil.
2. II. (despre transporturi, tracțiune) făcut cu un autovehicul; de automobil.
3. salon ~ = eveniment anual în cadrul căruia producătorii își prezintă ultimele modele.
4. școală ~ = școală pentru învățarea conducerii automobilului și a normelor de circulație, precum și pregătirea candidaților pentru obținerea permisului de conducere; școală de șoferi.

autonomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autonomie, lat. autonomia)

1. (fil.) faptul de a se supune legilor, normelor proprii, de a dispune liber de propria voință.
2. drept de a se guverna sau administra prin organe proprii, în anumite domenii, în cadrul unui stat condus de o putere centrală.
3. autoconducere.
4. distanță maximă pe care o poate parcurge o navă sau timpul maxim de zbor al unui avion (elicopter) fără refacerea plinurilor de combustibil.
5. calitate a unui cuvânt de a avea un sens lexical deplin.

caligrafic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. calligraphique)

1. potrivit normelor caligrafiei; frumos, ordonat.