OK
X
propagandă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. propagande)
1.
activitate
de
răspândire
a
unor
idei
care
prezintă
și
susțin
o
teorie,
o
concepție,
un
partid
politic.
contrapropagandă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. contre-propagande)
1.
propagandă
care
tinde
să
anuleze
efectele
unei
alte
propagande.
contrapropagandă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. contre-propagande)
1.
propagandă
care
tinde
să
anuleze
efectele
unei
alte
propagande.
intoxica
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. /s’/intoxiquer, lat. intoxicare)
1.
tr.,
refl.
a(-și)
introduce
în
organism
substanțe
toxice,
a
(se)
otrăvi.
2.
(fig.)
a
(se)
plictisi
foarte
tare.
3.
tr.
a
influența
în
mod
insidios
spiritele
pentru
a
le
face
sensibile
la
propagandă,
a
demoraliza.
4.
a
deruta
prin
difuzarea
de
știri
false.
muralism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. muralisme)
1.
curent
artistic
din
sec.
XX
caracterizat
prin
mari
picturi
murale
pe
teme
populare
sau
pentru
propagandă
națională.
propagandism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. propagandisme)
1.
tendință
accentuată
de
a
face
propagandă.
propagandist, -ă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. propagandiste, /2/ rus. propagandist)
1.
cel
care
face
propagandă.
2.
activist
care
conducea
un
cerc
de
studiu
în
cadrul
învățământului
de
partid.
propagandistic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (după rus. пропагандистский)
1.
având
caracteristicile
propagandei;
răspândind
propaganda.