Dictionar

pesante

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (it. pesante)

1. (muz.) apăsat, viguros, ferm și cu greutate.
 

șanteză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chanteuse)

1. cântăreață într-un șantan.
 

context

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. contexte, lat. contextus)

1. text mai cuprinzător dintr-o scriere în care se încadrează un cuvânt, o expresie etc., interesante dintr-un anumit punct de vedere.
2. ~ minimal = cea mai mică îmbinare de cuvinte prin care se poate ilustra un raport sintactic, o valoare a unei forme.
3. cuprins.
4. (fig.) ansamblu de circumstanțe care însoțesc un eveniment; conjunctură, situație specifică.
 

crupă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. croupe)

1. partea dinapoi a coapselor calului, între șale și baza cozii.
2. partea de jos a cruponului (1).
3. formă de relief din două versante care se unesc după o linie.
 

depresaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. dépressage)

1. acțiunea de a depresa; depresare.
2. desfacere cu ajutorul presei a unui ansamblu de două piese care au contact forțat.
3. modificare a proprietăților superficiale ale minereurilor cu ajutorul depresantelor.
4. (silv.) acțiunea de rărire a puieților dintr-o pepinieră pentru a limita competiția între tulpini și a permite o mai bună dezvoltare a celor rămase.
 

flanelograf

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. tableau de feutre)

1. tablou constând dintr-o suprafață de flanelă pe care se aplică figuri decupate dintr-o hârtie specială și care permite să se demonstreze elevilor (mici) combinații interesante.
 

pediplenă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pédiplaine)

1. câmpie de eroziune foarte netedă, formată la poalele munților prin retragerea versantelor.
 

perisabilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (perisabil + -itate)

1. însușirea a ceea ce este perisabil.
2. normă de pierdere sau scăzământ admis(ă) la produsele alterabile sau casante.