surprindere

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (surprinde)

1. faptul de a surprinde sau de a fi surprins.
2. prin ~ = pe neașteptate.
3. observare a unui aspect momentan.
4. sentiment de uimire; surpriză.

ambuscadă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. embuscade)

1. loc ascuns de unde se pândește inamicul pentru a-l surprinde.
2. acțiune la luptă în care inamicul este atacat prin surprindere.
3. (fam.) capcană.

contrarietate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. contrariété)

1. surprindere neplăcută provocată de o contrazicere.
2. (log.) raport între două noțiuni sau judecăți care se exclud reciproc, dar care pot fi înlăturate amândouă în favoarea unei a treia.

groggy

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. groggy)

1. (despre un boxer) amețit în urma loviturilor puternice primite; (p. ext.) luat prin surprindere, care și-a pierdut cumpătul, derutat.

perplexitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. perplexité, lat. perplexitas)

1. surprindere, uimire; stupefacție.

surpriză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. surprise)

1. faptul de a lua pe cineva prin surprindere; întâmplare neașteptată, neprevăzută.
2. plăcere, bucurie neașteptată făcută cuiva; cadou.
3. mirare, uimire.

ars, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (vb. arde)

1. distrus, mistuit de foc.
2. care prezintă o arsură.
3. a sări (ca) ~ = a sări repede (de surprindere, de spaimă, de indignare).
4. carbonizat în parte sau integral; distrus sub acțiunea unui agent corosiv, a unui acid etc.
5. care a fost supus acțiunii focului (cu un scop anumit).
6. (despre oameni) care are pielea înroșită, pârlită sau bășicată de soare; (despre pielea oamenilor) înroșit, pârlit sau bășicat de soare.
7. fript (cu aburi sau cu apă fierbinte).
8. (adesea fig.) uscat, pârjolit (de soare, de secetă etc).
9. fig. (despre inimă, suflet etc.) zdrobit, distrus.