Dictionar

agnat, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. agnat, lat. agnatus)

1. rudă a cărei relație este urmărită numai prin bărbații membri ai familiei.
2. rudă de sex masculin din partea tatălui.
 

arhitect, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. architecte, lat. architectus, gr. arkhitekton)

1. specialist în arhitectură; specialist în proiectarea și construirea clădirilor.
2. persoană a cărei sarcină este să proiecteze planul unei clădiri (sau ansamblu urban) și să dirijeze construcția acesteia.
3. (figurat) creator al unei concepții privind relațiile politice interstatale.
4. (figurat) persoană sau entitate care dezvoltă ceva; creator.
5. (prin ext.) constructor.
6. (var. înv.) arhitecton, arhitector.
 

consangvin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. consanguin, lat. consanguineus)

1. rudă din partea tatălui.
2. care provine dintr-un strămoș comun.
 

cuvadă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. couvade)

1. (în comuna primitivă; în Asia, America de Sud și Europa) rit de asistare a tatălui la nașterea copilului său, unde se comporta ca mamă, primind îngrijirile moașei, felicitările și darurile rudelor și prietenilor.
 

federație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fédération, lat. foederatio)

1. formă de organizare statală constând din unirea mai multor state autonome într-un stat unitar, condus de un guvern central.
2. grupare a unor organizații de masă și obștești constituită în vederea realizării unui scop comun; ligă, confederație.
 

filioque

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. filioque)

1. principiu dogmatic catolic potrivit căruia Sfântul Duh provine de la Dumnezeu-tatăl, cât și de la Dumnezeu-fiul.