pătarea brună a frunzelor de trifoi

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT Pseudopeziza trifolii
2. FR taches brunes foliaires du trèfle
3. EN pseudopeziza leaf spot of clover
4. DE Klappenschorf des klees; Blattfleckenkrankheit des klees
5. RU бурaя пятнистость клеверa
6. HU herefélék levélragyája, pszeudopezizás levélfoltossága

pătarea neagră și căderea frunzelor de trifoi

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT Cymadothea trifolli
2. FR maladie des taches noires du trèfle; taches fumeuses du trèfle
3. EN black blotch of. c. lover; sooty blotch of clover
4. DE Kleeschwärze
5. RU чёрнaя пятнистость клеверa
6. HU herefélék fekete pettyessége, levélvarasodása

cuscută

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cuscute, lat. cuscuta)

1. plantă parazită cu tulpina filiformă, subțire, fără clorofilă, pe trifoi și pe lucernă; torțel.

cvadrilob

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. quadrilobe)

1. motiv decorativ asemănător trifoiului cu patru foi; tetralob.

decuscuta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. décuscuter)

1. a curăța cuscuta de pe plante; a separa semințele de cuscută din cele de trifoi, lucernă etc.

treflă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: ( fr. trèfle)

1. una dintre cele patru culori ale cărților de joc, reprezentată printr-o frunză de trifoi de culoare neagră; spatie.
2. (poligr.) ornament care imită trifoiul.
3. găitan de bumbac, de mătase etc. în formă de frunză de trifoi, cusut ca podoabă la unele haine (de uniformă).
4. (arhit.) ornament din trei cercuri secante, ale căror centre formează un triunghi echilateral.
5. (mar.) dispozitiv la colțul inferior al velelor pătrate, dintr-un inel mare prin care trec două inele mai mici, pentru legarea de ele a manevrelor curente din mai multe direcții.
6. pasaj denivelat în curbă pentru părăsirea unei șosele și intrarea în altă șosea.

trifoliene

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (cf. lat. trifolium, trifoi)

1. plante din familia leguminoaselor, având ca tip trifoiul, cultivate pentru furaj.

trifoliolat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. trifoliolé)

1. (despre frunze compuse) cu trei foliole.
2. (arhit.) în formă de trifoi.