budincă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. pudding)

1. preparat culinar, din făină (sau paste făinoase), orez, ouă, lapte, adesea îndulcit, servit la desert.
2. fel de mâncare din legume, brânză, copt în cuptor.

corectiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. correctif)

1. adj. care urmărește a corecta.
2. s. n. ceea ce îndreaptă ceva; corectare.
3. substanță care se adaugă unui medicament pentru a-l îndulci sau a-i modifica acțiunea.

edulcora

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. édulcorer)

1. a îndulci (o băutură, un medicament etc.); a atenua.

edulcorant, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. édulcorant)

1. I. care edulcorează; care atenuează, care îndulcește.
2. se spune despre o substanță care dă o aromă dulce.
3. II. substanță care se adaugă unui medicament pentru a-l îndulci.
4. produs folosit pentru a aroma sau a da un gust dulce alimentelor.
5. ~ de sinteză = îndulcitor fără zahăr.

edulcorație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. édulcoration)

1. acțiunea de a edulcora; rezultatul acestei actiuni; edulcorare.
2. adăugarea unei cantități de zahăr, miere sau sirop la o substanță pentru a o îndulci sau a-i masca aroma, sau pentru a face plăcută o substanță fără gust.
3. (figurat) acțiunea de a atenua vigoarea unei ființe sau a unui lucru; rezultatul acestei acțiuni.
4. (var.) (înv.) edulcorațiune.

mitigație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mitigation)

1. moderare, îndulcire, îmblânzire.