Dictionar

banderilier

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr., sp. banderillero)

1. (tauromahie) toreador care înfige banderilele în taur (pentru slăbirea acestuia).
 

ixod

Parte de vorbire:  I. s.m., II. s.f. pl.  
Etimologie: (fr. ixode/s/, gr. ixodes „lipicios”)

1. I. (zool.) numele științific al căpușei.
2. (zool.) acarian parazit care se înfige în pielea animalelor și a omului, hrănindu-se cu sânge; căpușă.
3. II. gen de căpușe de talie mare, cu corpul plat, când sunt nemâncate și care devine bombat, când sunt sătule; parazite.
 

marcotă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. marcotte)

1. lăstar nedesprins de planta-mamă, care se înfige cu capătul liber în pământ pentru a prinde rădăcină și care, tăiat și răsădit, poate da o nouă plantă.
2. plantă obținută prin marcotaj.
 

moxa

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. moxa, germ. Moxa)

1. bețișor din frunze de Artemisia rulate, folosit în moxibustie; (prin ext.) orice altă substanță utilizată în moxibustie.
2. (med.) procedeu terapeutic, variantă a acupuncturii, prin utilizarea unor bețișoare din anumite plante, care, după înfigerea în piele, sunt arse lent; moxibustie.
3. (var.) moxă.
 

planta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: ( fr. planter, lat. plantare)

1. tr. a sădi (pomi, plante).
2. a înfige în pământ (un stâlp, un par etc.).
3. a instala în decor (în scenă, pe un platou de filmare).
4. (mil.) a instala mine pe un teren.
5. a fixa cu insistență.
6. (fam.) a părăsi brusc pe cineva.
7. refl. (fig., fam.) a se posta (ostentativ), a se proțăpi (în fața cuiva).