OK
X
acropolă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acropole, gr. akropolis)
1.
cetățuie
înăuntrul
orașelor
antice
grecești,
pe
o
înălțime
și
adăpostind
palate,
temple.
acuitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acuité)
1.
capacitate
senzorială
de
a
percepe
excitații
foarte
slabe;
agerime,
ascuțime.
2.
grad
de
înălțime
pe
care
îl
poate
atinge
o
voce,
un
instrument
muzical.
almicantarat
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. almicantarat)
1.
cerc
imaginar
de
pe
sfera
cerească
paralel
cu
orizontul,
pe
care
toți
aștrii
au
aceeași
înălțime.
altera
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. altérer, lat. alterare)
1.
refl
a
se
descompune;
(despre
alimente)
a
se
strica.
2.
(despre
roci)
a
(se)
dezagrega.
3.
(lingv.;
despre
sunete)
a-și
modifica
pronunțarea
sub
influența
altui
sunet.
4.
tr.
a
denatura
adevărul.
5.
(muz.)
a
se
modifica
înălțimea
unui
sunet.
ALTI-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (fr. alti-, cf. lat. altus „înalt”)
1.
„înălțime,
altitudine”.
altitelemetru
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. altitélémètre)
1.
aparat
pentru
măsurarea
de
la
distanță
a
altitudinii
unui
punct
inaccesibil,
căruia
i
s-a
măsurat
unghiul
de
înălțime
și
depărtarea
cu
ajutorul
unui
telemetru.