OK
X
acropolă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acropole, gr. akropolis)
1.
cetățuie
înăuntrul
orașelor
antice
grecești,
pe
o
înălțime
și
adăpostind
palate,
temple.
apadană
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. apadâna)
1.
sala
tronului
în
palatele
regilor
persani.
arab, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. arabe, lat. arabus)
1.
adj.,
s.
m.
f.
(locuitor,
popor)
din
Orientul
Apropiat
și
din
nordul
Africii.
2.
adj.
care
aparține
arabilor;
arabic
(1).
3.
arta
~ă
=
artă,
o
sinteză
între
elementele
mesopotamiene,
persane
și
bizantine,
cu
influențe
ale
tradiției
locale,
prezentând
în
construcții
(moschei,
palate,
mausolee)
curtea
interioară
încadrată
de
porticuri,
iar
în
artele
decorative
ornamentul
geometric
și
floral;
cifră
~ă
=
simbol
grafic,
element
al
sistemului
de
numerație
zecimal.
4.
(despre
cai)
care
aparține
unei
rase
originare
din
Pen.
Arabia.
5.
(s.
f.)
limbă
semitică
ale
cărei
dialecte
sunt
vorbite
de
arabi.
japonez, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. japonais)
1.
adj.,
s.
m.
f.
(locuitor)
din
Japonia.
2.
adj.
referitor
la
Japonia
sau
la
populația
ei.
3.
arta
~ă
=
artă
dezvoltată
în
Japonia,
prezentând
influențe
chineze
și
coreene,
caracterizată
prin
construcții
arhitecturale
religioase
(pagode)
și
civile
(palate)
din
lemn,
cu
acoperișul
curbat,
cu
sculpturi
în
lemn,
bronz
sau
piatră
și
cu
picturi
de
un
mare
rafinament.
4.
(s.
f.)
limbă
vorbită
în
Japonia.
5.
s.
f.
chiflă
împletită.
pacific, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lat. pacificus, fr. pacifique)
1.
referitor
la
pace;
care
iubește
pacea,
care
aspiră
la
pace,
care
trăiește
în
pace;
pașnic,
liniștit.
2.
care
se
petrece
fără
violență,
în
calmitate;
(prin
ext.)
care
exprimă
liniște
sufletească,
blândețe.
3.
(desuet)
locomotivă
~ă
=
locomotivă
cu
viteză
mare,
folosită
la
trenurile
de
călători.
4.
(geogr.)
ocean
~
=
ocean
cu
ape
liniștite,
cel
mai
mare
și
cel
mai
adânc
de
pe
Pământ,
situat
între
Asia,
Australia,
America
și
Antarctica.
5.
(geogr.)
referitor
la
Oceanul
Pacific
sau
la
regiunile
spălate
de
acest
ocean.
6.
(var.)
(înv.)
pacefic.
7.
(antonime)
agresiv,
belicos.
persan, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. persan)
1.
adj.,
s.
m.
f.
(locuitor)
din
Persia
(Iran).
2.
adj.
care
aparține
Iranului.
3.
artă
~ă
=
artă
care
se
caracterizează
prin
palate
monumentale,
decorate
cu
stucaturi
și
mozaicuri,
cu
cărămizi
smălțuite
și
policrome,
cu
alto-
și
basoreliefuri
rupestre,
prin
arte
decorative
de
o
mare
fantezie
și
o
execuție
desăvârșită,
constituind
o
sinteză
a
tradițiilor
locale
și
a
artei
arabe;
covor
~
=
covor
de
calitate
superioară
(confecționat
la
origine
în
Persia).
4.
(s.
f.)
limbă
neoiraniană
vorbită
în
Iran
și
Afganistan.