OK
X
încasare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (încasa)
1.
acțiunea
de
încasare;
suma
încasată.
cupon
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. coupon)
1.
parte
a
unui
titlu
de
rentă,
a
unei
acțiuni
bancare
etc.
pentru
încasarea
dividentelor,
a
dobânzilor
la
scadență.
2.
parte
detașabilă
a
unui
bilet
care
conferă
deținătorului
un
anumit
drept.
3.
bucată
rămasă
dintr-un
val
de
pânză
sau
de
stofă.
dolarizare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (dolar + -iza)
1.
plată,
încasare
și
depozit
financiar
în
dolari.
exacțiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. exaction, lat. exactio)
1.
acțiune
a
unui
perceptor
fiscal
care
pretinde
de
la
contribuabili
mai
mult
decât
se
cuvine
ca
aceștia
să
dea
în
mod
legal;
încasare
de
impozite
abuzivă,
spoliere.
execuție
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. exécution)
1.
executare.
2.
încasare
forțată
a
unei
datorii
pe
cale
judecătorească
sau
prin
mijloace
fiscale.
3.
aducere
la
îndeplinire
a
unei
sentințe
de
condamnare
la
moarte.
zapciitură
Parte de vorbire:
s.f. (învechit)
Etimologie: (zapcii + -itură)
1.
încasare
a
dărilor
sau
a
datoriilor
făcând
uz
de
forță;
(înv.)
zapcilâc.
trată
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. tratta, germ. Tratte)
1.
titlu
de
credit
pe
termen
scurt
care,
în
baza
unei
clauze
speciale,
se
cedează
spre
încasare
altei
persoane
decât
creditorul;
poliță.