Dictionar

aed

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. aède, gr. aoidos)

1. (în Grecia antică) poet-cântăreț care își recita propriile-i versuri în acompaniament de liră.
2. (prin ext.) scriitor talentat.
 

arhistrateg

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. archistratège, gr. arkhistrategos)

1. (în Grecia antică) comandant suprem al armatei.
 

arhonte

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. archonte, lat. archon, -tis, gr. arkhon, -tos)

1. (în Atena antică) înalt magistrat din conducerea republicii.
2. titlu dat unor mari ofițeri la curtea Constantinopolului.
 

catastază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. catastase)

1. (în tragedia antică) punctul culminant înaintea catastrofei.
2. (lingv.) impostație.
 

cens

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. census, fr. cens)

1. (în Roma antică) recensământ al verii și al cetățenilor din cinci în cinci ani în vederea stabilirii impozitelor, a recrutării tinerilor etc.
2. (în feudalism) prestație anuală în natură sau în bani datorată seniorului, de către posesorul pământului.
3. grupare a unor cetățeni sau a tuturor locuitorilor unei țări după diverse criterii.
4. (în capitalism) cuantum minim de impozit care, în anumite sisteme electorale, dă dreptul unui cetățean să aleagă sau să fie ales.
 

centumvir

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat., fr. centumvir)

1. (în Roma antică) membru al unui colegiu de judecători, o sută de magistrați, care judeca afacerile civile.
2. magistrat dintr-un municipiu, dintr-o colonie.